Sa vorbim un pic despre mulciuri, despre pro si con-urile mulcirii, sa vedem cum poate sa ne ajute pe noi gojinari.. Ideile voastre, observatii, precum si intrebari, ca de obicei
sunt binevenite!In primul rand ce este mulciul? Este un strat de materiale (de obicei organic) ce este aplicat pe sol cu scopuri multiple, cum ar fi:
- Mulciuri organice adauga la sol un humus bogat in nutrienti pe timp ce se descompune. De asemenea amelioreaza structura solului si imbunatateste drenajul.
- Descurajeaza germinarea semintelor de buruieni (fiindca cele mai multe au nevoie de lumina pt germinare) si usureaza indepartarea celor incoltite.
- Ajuta la retentia umezelii, reducand nevoia udarii.
- Ajuta la mentinerea mai racoroasa a temperaturii solului, incurajand cresterea mai viguroasa a radacinilor, deoarece acestea se opresc din crestere cand temperatura solului ajunge peste 25°C.
- De asemenea reguleaza temperatura pe timpul iernii, reducand ciclul de inghet/dezghet, folositor in special pt. cei ce au plantatii in zonele mai reci ale tarii, sau zonele unde nu este zapada destula sa formeze o plapuma de izolare a plantelor.
- Previne eroziunea cauzata de ploi si vanturi.
- Face plantele mai putin sensibile la bolile fungice transmise prin sol.
Mulciuri organice includ frunze, paie, precum si lemn tocat si aschii de coaja. Ideal, mulciurile organice ar trebui sa fie compostate sau tratate inainte de folosinta pt. ca semintele de buruieni, insecte si microorganisme ce cauza boli, sa fie eliminate.
Mulciurile organice se descompun in mod treptat si devin o parte integranta a structurii solului, imbunatatand conditia acesteia, iar radacinile vor avea o capabilitate mai buna de absorbare a apei si nutrientilor din sol. Depinzand de tipul mulciului folosit, acestea imbogatatesc solul si cu minerale, enzime si alte elementele esentiale metabolismului plantei.
Cum am spus mai sus, mulciurile adauga humus la sol, imbogatatind materia organica pe suprafata solurilor grele (argiloase) si imbunatateste capacitatea retentiei de apa a solurilor usoare (nisipoase), pe cand elibereaza nitrogen (N) si fosfor (P) in sol.
Acest humus suporta si incurajeaza prezenta organismelor benefice, cum ar fi bacterii aerobe benefice pe scala micro ce ajuta la imbogatirea cu oxigen a radacinilor si la transformarea compusilor in forme mai usor de asimilat de catre plante; sau ramele pe scala macro, "mecanicii" solului, ce aerisesc solul si produc pretiousul vermicompost in acelasi timp.
In general plantele cele mai sanatoase sunt cele care au un acces constant la apa si nutrienti si mulciul ajuta in aceasta privire. Pe timp se descompune sau pe timpul udarii (sau ploi), mulciul furnizeaza nutrienti pt. radacini, rame si organismele benefice.
Pe timpul verii, mulciul este un tampon impotriva efectelor de uscare ale soarelui si vantului, prevenind evaporarea si tinand umezeala in sol. Acesta reduce necesitatea irigarii suplementare!
Solurile mulcite sunt mai calde iarna si mai racoroase vara decat cele nemulcite, astfel radacinile sunt protejate mai bine de temperaturi extreme, ceea ce pot pipernici plantele.
De asemenea mulciurile impiedica semintele de buruieni din zone vecine sa ajunga la sol si sa incolteasca.
Sa ne uitam la cateva diferite tipuri de mulciuri in parte si cu totii putem sa ne formam "retetele" de amestecuri proprii, sau si mai bine sa facem una impreuna
Iarba
Trebuie uscata sau compostata inainte de folosinta, precum trebuie amestecata cu alte materiale pentru a creste porozitatea si a reduce rogojinarea. Este o sursa de nitrogen si are o alkalinitate mai mare (ar creste pH-ul solului), ceea ce cred ca l-ar face un candidat bun pentru amestecul nostru, deoarece cum stim cu totii goji, iubeste solul alkalin.
Este bogat in nitrogen (N), dar este sarac din punct de vedere a fibrelor pentru imbunatatirea structurii solului, de aceea e bine sa fie folosite in combinatie cu o sursa bogata in carbon cum ar fi frunzele pentru a avea acele fibre necesare pentru imbunatatirea structurii solului si formarea unei surse de nutrienti mai balansat.
Atentie, daca e aplicat prea dens, iarba poate sa se descompuna intr-o pasta lipicioasa si sa devina foarte calda, arzand plantele.
Cand folosit singur, se pune pe o grosime de 2 cm, acesta va evita acumularea caldurii, iar mai tarziu se pot adauga inca alte straturi pentru a forma un mulci nutritiv.
Fan de lucerna sau paie de mazare
Ambele sunt mulciuri nutritive foarte bune fiindca ambele sunt legume, deci bogate in nitrogen si microelemente (http://ro.wikipedia.org/wiki/Microelement), minerale stocate in aceste plante, ceea ce se reintoarce in sol cand se descompun. Nici una dintre ele nu are probleme cu semintele de buruieni cum au paiele (vezi mai jos).
Cand folosit singur se pune pe o grosime de 10 cm, (ceea ce se va tasa cam la 5 cm), ceea ce e efectiv la retentia umiditatii precum si la controlul buruienilor. Trebuie reaplicat cum se descompune
Coaja/aschii de foioase
Este ceva destul de usor de achizitionat, ele provin din crengi sau copaci mici faramitate. Aceste mulciuri devin alcaline pe timp ce se descompun, iata un alt candidat bun pentru mulciul nostru pt goji. E bine sa fie compostate si amestecate cu altele, atlfel trebuie adaugat ceva fertilizator cu nitrogen, cam 200 grame/10 m2 de aschii, pentru ca daca folosite singur, acestea pot cauza deficiente de nitrogen in plante, acesta este din cauza ca bacteriile vor lua nitrogen din sol pentru a descompune materialul organic. Problema aceasta se poate elimina prin adaugarea de fertilizator sau solul se poate imbogatatii cu adaugarea unui strat de balegar sau compost inainte de a adauga aschiile.
Este foarte decorativ si ajuta cu retentia umezelii. Marimea mai mare a aschiilor lasa apa sa curga jos in sol.
Depinzand de marimea aschiilor se poate pune pe o grosime de la 5 la 10 cm.
Coaja/aschii/frunze de pin
Atentie acestea sunt acidice, ceva contraindicat pt. goji!
Frunze compostate
O sursa foarte buna de nutrienti, dar poate sa creasca numarul buruienilor daca nu e compostat bine. Cu o retentie de umezeala buna, nu e asa de bun ca si compostul, dar furnizeaza humus si ajuta la retinerea de nutrienti si imbunatateste structura solului. Este cel mai bine folosit impreuna cu compost. Mulciurile de frunze sunt bogate in calciu (Ca) si magneziu (Mg).
Aplicat singur se pune intr-un strat de grosimea de 5-7 cm.
Balegar
O sursa excelenta de nutrienti, dar trebuie compostata inainte de aplicare, altfel va arde plantele, datorita continutului inalt de saruri. E cel mai bine daca este amestecat cu un material cu textura mai aspra.
Compost de ciuperci
O sursa buna de nutrienti daca e amestecat cu alte materiale. Este o sursa de cantitati mari de alcalinitate.
Muschi de turba
Se compacteaza usor datorita texturii fine si se usuca repede. Nu este recomandat pentru stratul de sus pentru ca apa nu o va penetra cand este uscat.
Rumegusul
Ajuta la acidizarea (reduce pH-ul) solului deci cu toate ca ar fi excelent pentru afine, nici acesta nu e recomandat la goji.
Frunze tocate
Frunzele sunt schimbatoare in textura si se pot colecta si toca acasa. Se amesteca in sol in toamna si se lasa sa se descompuna natural pe timpul iernii pentru ameliorarea calitatii solului.
Paie
Fiind de textura mai dura, persista pe un timp lung, dar poate fi purtat de vant daca nu e amestecat cu alte materiale. Ofera protectie destul de buna pentru radacinile plantelor in iarna.
Compost
Compostul este material organic bine putrezit care imbogatateste solul, imbunatateste structura si drenajul acestuia si furnizeaza plantele cu nutrienti ce sustine plante puternice si sanatoase cu multe flori si fructe.
Este plin de material organic, minerale, micro organisme benefice, precum, si oligoemente. Compostul este una din cele mai bune mulciuri ce poate folosit fiindca are o gramada de nutrienti, control de evaporare buna si imbunatateste rapid textura solului si capacitatea retentiei de apa.
De asemenea incurajeaza ramele si este usor de preparat.
Mulciurile se adauga odata ce vremea s-a incalzit un pic primavara tarziu sau la inceputul verii. Un strat subtire intre 5-8 cm furnizeaza o bariera efectiva impotriva buruienilor, soarelui si vantului. Cand aplicati mulciul sa aveti grija ca acesta sa nu fie in contact cu tulpinile arbustilor, pentru ca poate sa incurajeze boli de ciuperci cum ar fi putregaiul coroanei.
Grosimea stratului depinde de marimea particulelor folosite. Materiale cu particule fine cum ar fi compostul sau aschiile faramitate fin, este recomandat sa fie puse intr-un strat de 5-7 cm in jurul pomilor. Daca punem mai gros, avem riscul de reducere a oxigenului la radacini.
Daca particulele sunt de marime mai mare, mulciul se poate aplica la o grosime de 10 cm. Spatiul mai mare intre bucatele lasa inauntru mai multa lumina si aer, deci vom avea nevoie de un strat mai gros pentru controlul efectiv al buruienilor, conservarea apei si protectia impotriva frigului.
