Totul despre puturi

[ Facebook comments]

Metode de cultivare - clasica, bio, permacultura, etc.
Intrebari si raspunsuri specifice in legatura cu cultivarea plantei Goji








.

Moderator: bernard

Totul despre puturi

PostAuthor: bernard » Sun Mar 13, 2016 9:48 am

Salut dragi colegi!

Ca o adaugare la topicul cu irigarea, sa ne uitam un pic la modul de functionare si caracteristicile puturilor.

Puturile difera in adancime, debit si calitatea apei. In cazul nostru debitul este un factor foarte important pentru a asigura cantitatea de apa zilnica necesara pentru plantele noastre pretioase. Cu toate ca un debit adecvat azi nu ne garanteaza in mod necesar un debit bun in sezoanele urmatoare, un specialist ce foreaza puturi ar trebui sa fie in stare sa ne dea o idee in legatura cu debitul anticipat, bazat pe caracteristicile puturilor din vecinatate. E posibil de asemenea ca agentia locala de administrare a apelor ne poate ajuta cu informatii referitoare la panza freatica locala.

Luand in considerare necesitatea noastra ridicata pentru irigari, depinzand de nivelul apei freatice si de caracteristicile geografice ale zonei in care se afla plantatia, se poate ca putul trebuie facut mai adanc sau trebuie facute mai multe puturi, depinzand de marimea plantatiei.

Ce sunt acviferele?

acvifer.jpg


Acviferele sunt regiuni subterane nature de stocare a apei. Multi inchipuie acviferele ca fiind o balta de apa subterana, ele de obicei sunt alcatuite din zone de nisip si pietris permeabil, precum si crapaturi in piatra solida unde apa se poate strecura incet. Retentia de apa a pietrei si solului granular depinde cat loc liber este intre particule, numit porozitatea solului.
Panza freatica formeaza partea superioara a unui acvifer unde apa trebuie sa fie pompata la suprafata. In locuri unde apa este inchisa intre straturi impermeabile, apa poate sa iasa la suprafata datorita presiunii naturale, creand o fantana arteziana.

artesian.gif


Acviferele au o parte inferioara, un fund, unde solul sau piatra este impermeabila si o parte superioara numita panza freatica. Panza freatica se poate inalta la suprafata la un izvor natural sau la un lac, dar de obicei este dedesubtul suprafetei. Panzele freatice pot fi de la cateva de zeci de centimetrii pana la zeci de metrii si pot fi de o marime de la marimea unui lac mic pana la sute de kilometrii. Acviferele sunt reaprovizionate in primul rand cu apa de ploaie ce patrunde prin sol.

Pentru a ajunge la un acvifer se poate sa trebuiasca sa foram de la 10m pana la 150m. Acviferele de obicei urmeaza panta terenului si apa se misca incet urmand aceasta panta. Debitul depinde de permeabilitatea pietrisului si a celorlalte materiale din acvifer. Cand apa este pompata din acvifer printr-un put, apa este trasa in jos in zona putului. Cu cat mai permeabil este materialul din jurul putului, cu atat mai repede apa se va reaproviziona si cu atat mai mare va fi debitul putului.

Depinzand de geologia terenului, se poate ca gasim o sursa de apa curata adecvata aproape de suprafata, sau se poate sa fim nevoiti sa foram mai adanc intr-un strat de piatra ce contine apa pentru a obtine un debit satisfacator.

Proiectarea putului trebuie facuta in concordanta cu conditiile geolocice specifice pentru terenul folosit. De obicei puturile sunt forate cu un tol sau doi mai mari decat diametrul manecii introduse, daca maneca este de 4 toli, se foreaza la 6. In partea superioara a putului, spatiul intre maneca si gaura forata se umple cu ciment. Acesta sigileaza gaura si previne contaminarea acviferului cu apa de suprafata ce se poate strecura dealungul manecii.

Un put este mai mult decat numai o groapa. Trebuie sa fie izolat in mod corespunzator si sigilat pentru a previne contaminarea acestuia si trebuie sa aiba o sita speciala la capatul de jos pentru a mentine un debit bun si pentru filtrarea namolului ce poate infunda putul. Dupa toate acestea sunt la locul lor, o pompa se poate instala.

Maneca putului

maneca.jpg


Maneca este o teava de otel sau PVC, de obicei de 6 toli, ce se extinde pana la cam 30 cm deasupra nivelului de la fundul putului. Maneca blocheaza caderea pamantului si a fragmentelor de pietris in put si ofera protectie pentru cabluri si tevi de apa in cazul pompelor submersibile.

Site si filtre

site.jpg


Daca fundul putului este in piatra solida, apa se strecura prin crapaturi, dar daca este in nisip sau pietris, avem nevoie de filtre sau site speciale ce previn intrarea sedimentelor in put, ce degradeaza calitatea apei si strica pompa.

Sunt multe tipuri de site speciale, facute la diferite marimi si forme pentru tipurile de soluri diferite. Luand in considerare costul si dificultatea schimbarii sitei, e bine sa cheltuim un pic in plus pentru o sita de calitate buna ce va rezista la daune de instalare si coroziune pe timpul serviciului.

In plus, un pachet de pietris de 1-2 toli se pune de obicei in jurul si deasupra sitei, in afara de cazul ca solul este deja compus din pietris si nisip de granule mai mari. Pachetul de pietris functioneaza ca un prefiltru ce blocheaza nisipul fin si sedimentele si acestea nu mai ajung la sita, ceea ce permite folosirea unei site cu gauri mai mari, imbunatatand debitul. Dimensiunea pietrisului din pachet trebuie selectat cu grija, altfel se poate infunda si poate bloca fluxul de apa.

Developarea putului

Inainte ca putul sa fie functional, mai intai trebuie "developat". Aceasta procedura indeparteaza reziduul de particule fine de lut, namol si nisip ramase din procesul de forare, in special in jurul sitei. Acesta imbunatateste calitatea si fluxul apei ce merge in put din acvifer si ajuta la protectia pompei de la intrarea nisipului si namolului.

Diferite metode sunt folosite, dar toate implica forsarea de apa sau aer compresat in put, la viteze mari, de multe ori prin inversarea fluxului pentru a scapa de particulele fine. Tehnici folosite includ supra pompare, vartejare si filare cu aer compresat. Depinzand de caracteristicile putului acesta poate dura pe timp de o ora sau mai multe.

Daca putul functioneaza in mod normal si debitul e acceptabil, spatiul inelar dintre maneca si groapa forata este cimentat pentru prevenirea contaminarii acviferului cu apa de suprafata, dupa care putul este desinfectat si plafonat cu un capac pentru a asigura conditii sanitare pana cand putul va fi pus in folosinta.

Debitul putului

Cand putul este gata se face un test de debit pentru a determina cati litrii de apa poate furniza pe o perioada mai lunga de timp. Necesitatile noastre de apa sunt 6-8 L/planta, deci intr-un sistem intensiv pe 1 hectar cu 3300 de plante va fi jur de 20.000-26.400 L/hectar pe zii. In cazul in care debitul putului e nesatisfacatoare, se poate merge mai adanc cu speranta la un debit mai mare sau se poate fora un al doilea put si debitul celor doua puturi se poate combina.

Calitatea apei

E bine sa facem o testare a apei la un laborator, sa aflam pH-ul apei (pentru cei ce nu au tester), daca sunt minerale sau nitrati in apa, bacterii, polutanti sau alte substante.

Apa poate contine contaminanti din surse diferite, naturale si artificiale. Bacteriile coliforme ne pot inbolnavi pe loc, dar alti contaminanti cum ar fi radonul sau metale grele ne pot inbolnavii pe decenii. Unele au semne evidente ce se pot vedea, mirosii sau gusta, iar altele sunt invizibile si fara gust, dar poate mult mai periculoase.

Cateva semne de probleme:

- depuneri de calciu sau magneziu in apa
- apa tulbure din cauza de murdarie, saruri de lut, aluviune sau rugina
- gust sarat din cauza de continut inalt de sodiu a apei
- gust alcalin sau gust de sapun din cauza de minerale alcaline dizolvate in apa
- gust metalic din cauza aciditatii sau continutului inalt de fier
- gust chimical din cauza de contaminare cu chimicale industriale sau cu pesticide
- miros de oua putrede poate fi de la gazul de sulfat de hidrogen dizolvat in apa sau de la bacterii din apa
- un miros de detergent si apa spumoasa poate fi contaminare de la fose septice
- un miros de benzina sau de ulei este un indicator de infiltrare in stocul de apa de undeva de la un rezervor
- miros de gaz metan de la organisme in decompunere in apa

Multe probleme serioase cum ar fii bacteriile, metale grele, nitrati, radon si alte chimicale se pot gasi numai cu ajutorul unei testari facute la un laborator. De asemenea o testare ne poate indica continuturi excesive de microelemente cum ar fi magneziu, calciu, mangan, fier, ce poate cauza probleme la fertilizarea plantelor, fiind in exces. Nu cred sa fie prea scump un test de acesta, merita facut in special pentru cei care cultiveaza bio.
User avatar
bernard
Administrator
Administrator
 
Posts: 1273
Images: 13
Joined: Mon Feb 17, 2014 1:42 am
Cash on hand: 22,687.67
Bank: 1,311.13

WARNING

This thread has 10 replies

You must be a registered member and/or logged in to view this response.


Register or Login

 

Membrii inregistrati, va rugam sa folositi butonul POSTREPLY (RASPUNS) de mai sus, pentru a adauga un raspuns, pentru ca acesta este salvat in baza de date a forumului si astfel textele vor fi incluse in cautari la Search, Posturi Recente, etc. si face urmarirea posturilor si raspunsurilor mult mai usoara, deoarece sunt deja categorizate pe baza topicelor, pe cand comment-urile Facebook se pot cauta numai pe FB.. Multumim!

Vizitatori, ce nu au un cont inregistrat, folositi comment-urile Facebook de mai jos, dar recomandam sa va inregistrati si sa deveniti un membru al comunitatii noastre !

 

leave a comment

Return to Metode de cultivare - Cultivation methods

Who is online

Registered users: Google [Bot], Majestic-12 [Bot]

Googlepage: GooglePullerPage
cron